Burnoutul parental apare atunci când părinții oferă prea mult, până își epuizează toate resursele. Din iubire și cele mai bune intenții, se ajunge la oboseală cronică și la copii nepregătiți pentru viață. Echilibrul și limitele sănătoase sunt cheia.

Burnoutul seamănă cu un ogor ars de soare, atunci când nici natura nu a ajutat prin ploaie, dar nici omul nu a hrănit solul adecvat.

Burnoutul nu este doar despre prea multă muncă. Este rezultatul unei combinații între istoricul personal, resursele relaționale, contextul organizațional și presiunea culturală. De ce unii oameni se prăbușesc, iar alții rămân în vitalitate? Totul ține de rețelele de sprijin, de sursele de energie și de felul în care am fost învățați să ne raportăm la muncă.