Articole de Blog
Ce sunt visele și cum lucrăm cu ele în terapie?
Visele sunt cele mai rafinate forme de creativitate ale minții.
Alături de ele, fantezia și jocul sunt spații în care psihicul experimentează și testează. În aceste forme, mintea nu produce explicații, ci posibilități.
Ele nu spun ce este, ci explorează ce ar putea fi, pregătind terenul pentru schimbare și integrare.
Visul însă este un ”eveniment” spontan, precis și economic.
Apare noaptea, când controlul scade, când voința se retrage și când nu mai „trebuie” nimic.
În acest spațiu, psihicul începe să lucreze.
În psihoterapia Gestalt visul este o formă de autoreglare, o încercare a psihicului de a metaboliza experiența, de a testa direcții, de a pune în mișcare părți ale sinelui care, în starea de veghe, sunt ținute sub control.
De multe ori, ca oameni, suntem tentați să căutăm interpretarea viselor: ce înseamnă dacă am visat un cal, un urs, o apă tulbure sau o casă. Căutăm sensuri rapide, liste de simboluri, explicații universale care să ne spună „ce înseamnă ce-am visat azi noapte?.
În acest articol nu vom face însă interpretări de acest tip.
Nu pentru că ele ar fi inutile, ci pentru că visul nu funcționează ca un cod care poate fi tradus identic pentru toți. Sensul unui vis nu se află într-un simbol izolat, ci în relația dintre vis, emoția trăită și viața persoanei care visează.
De aceea, aici clarificăm ce sunt visele dintr-o perspectivă psihologică și cum pot fi înțelese și accesate în mod real, nu prin explicații preluate din exterior, ci prin contact cu propria experiență.
Pentru că, în fond, asta căutăm cu toții atunci când ne întrebăm ce înseamnă un vis: nu o definiție, ci un sens, ceva care să ne ajute cumva în viața din afara visului visat.
De ce nu interpretăm visele?
Când o persoană care vine în terapie aduce un vis, primul impuls este să-l explicăm.
Ce-i drept, o interpretare bună creează ordine și liniște în psihic însă liniștea vine prea devreme.
Astfel se produce o închidere prematură și oprește procesul înainte ca energia să-și fi spus cuvântul. Mintea se calmează, dar corpul și afectul rămân neatinse. Visul devine „înțeles”, dar nu neapărat asimilat.
Visul ne vizitează ca să fie trăit.
De aceea, în Gestalt, nu pornim de la întrebarea „Ce înseamnă visul?”, ci de la „Ce face visul cu tine, chiar aici și acum?”
Visul nu este din trecut. Visul se întâmplă acum.
Visul nu aparține trecutului, chiar dacă a apărut noaptea trecută și ne-am visat mult mai tineri, din experiențe mult îndepărtate în trecut.
În momentul în care este adus în terapie, visul se întâmplă din nou.
Ceva din trecut se repetă în prezent și merită toată atenția noastră.
Astfel putem trata visul ca pe o scenă teatrală care poate fi reactivată, cu personaje și evenimente din trecut. Dar cu emoții și tensiuni care se regăsesc în prezent.
Terapia devine un spațiu în care ne permitem să intrăm în vis.
Ești invitat să observi ce se întâmplă în corp, în respirație, în voce, în ritm, pe măsură ce visul prinde din nou viață.
De ce visele arată doar cât putem duce
Rainette Eden Fantz descrie visul ca pe un experiment autonom al psihicului.
El apare pentru că există o nevoie internă de reorganizare.
Psihicul prin visele pe care le creează nu arată niciodată mai mult decât poate fi suportat în acel moment. De aceea, visul poate fi incomplet, vag sau chiar nesemnificativ la prima vedere.
Simplu spus: visul funcționează ca un laborator de noapte.
Psihicul testează, în doze mici, ce poate fi adus în conștiință fără să ne copleșească. Dacă ar arăta totul deodată, ar fi prea mult. Așa că visul „dozează” informația, uneori sub forma unor imagini ciudate, fragmentate sau aparent fără sens.
Aceasta este funcția de protecție a visului pentru că psihicul lucrează cu economie.
Arată puțin, exact atât cât este disponibil pentru procesare.
Prin urmare, în terapie nu avem nevoie de „tot visul”, nici nu insistăm să fie completat. Nu avem de ce să forțăm detaliile.
O senzație corporală rămasă după vis, o emoție difuză sau o singură imagine pot fi suficiente pentru un proces profund.
Fiecare element al visului este o parte a sinelui
Un principiu fundamental în această abordare este că nu există simbol separat de persoană.
În Gestalt ne îndepărtăm de ideea de „dicționar de vise”.
Ușa, câinele, copilul, apa tulbure din vis nu simbolizează ceva. Toate acestea sunt ceva din tine, respectiv subiecte încă neîntrupate.
Lucrul terapeutic devine atunci un joc serios de reîntrupare în care invităm persoană să intre în fiecare element al visului:
„Cum este să fii această ușă?”
„Ce simți ca acest personaj?”
„Ce ai vrea să spui, dacă ai avea voce?”
Facem acest joc ludic pentru a permite acelei părți să consume energia blocată din ea.
Deși este un demers profund creativ, visul prin natura sa este deja o expresie a creativității.
Rolul terapeutului nu este să fie inventiv, ci să nu interfereze excesiv cu procesul clientului.
Creativitatea este o expresie a unui psihic sănătos
Când suntem blocați, încordați sau retrași contactul este perturbat iar creativitatea este foarte puțin permisă.
Creativitatea apare atunci când energia poate circula, când persoana poate rămâne în experiență iar răspunsurile sale nu sunt doar repetitive, ci flexibile.
În lucru cu visele, terapeutul urmează interesul. Unde apare interesul, apare și energia. Unde apare energia, apare posibilitatea de schimbare.
În această abordare, nu căutăm semnificația visului, ci energia.
De aceea, urmărim atent unde corpul se animă, unde respirația se schimbă, unde vocea capătă intensitate. Unde apare emoția, inclusiv frica, rușinea sau furia.
Energia nu este grăbită, ci lăsată să crească până când devine informativă. Abia atunci apare claritatea.
Când energia scade brusc, retragerea este respectată. Retragerea și închiderea sunt părți firești ale procesului.
Ce înseamnă integrarea visului?
Integrarea nu se produce prin descărcare maximă, ci prin dozaj adecvat.
De asemenea, nu apare când „am înțeles visul”. Ci atunci când s-a produs mai mult spațiu interior, când relația cu sine devine mai blândă, când crește capacitatea de a tolera polarități interne și desigur, simțim mai multă libertate de a fi.
După un lucru bun cu visul, clientul pleacă cu o stare diferită, îi este permisă o relație mai fluidă cu sine iar energia sa se reorganizează.
Cu alte cuvinte: dacă după lucrul cu un vis nu suntem mai calmi, mai liberi sau mai aproape de noi, atunci n-a fost integrare, ci doar analiză.
De ce nu există semnificații ”corecte”?
Visul nu este un mesaj static, ci se poate lucra în atâtea feluri care să ofere posibilități multiple de actualizare.
Același vis lucrat de terapeuți diferiți, în diferite metodologii, va crea experiențe foarte diferite. Toate la fel de valide.
Astăzi visul poate duce într-o direcție iar peste un an, același vis poate deschide o cu totul altă direcție. De aceea unele vise se repetă și ne însoțesc pe tot parcursul vieții. Ele reprezintă porți către sine, facilitând tranziții importante de viață.
Visul nu „înseamnă ceva”, ci are ca unic scop să producă mișcare, o schimbare de perspectivă.
Atelier de vise: Inconștientul vrea să ne vorbească
Visele nu apar întâmplător.
Ele reflectă procese interioare aflate în lucru, emoții nespuse, relații neînchise sau direcții de viață care cer atenție.
Atelierul experiențial de lucru cu vise este un spațiu terapeutic de explorare a acestor mesaje, într-un cadru sigur, de grup restrâns.
Nu lucrăm cu visele pentru a le „descifra” intelectual, ci pentru a intra în contact cu ele și a le înțelege din interior.
Abordarea este una experiențială, folosind tehnica constelațiilor.
Participanții intră în dialog cu simbolurile, personajele și emoțiile din vis, astfel încât visul să devină un instrument de clarificare și reorganizare internă, nu un mister care trebuie explicat corect.
Se poate lucra cu:
- vise complete sau fragmente de vis,
- vise repetitive,
- sau cu starea emoțională resimțită la trezire.
În dinamica de grup, participanții pot întrupa diferite roluri sau elemente ale visului, facilitând accesul la resurse interioare, perspective noi și posibilități diferite de relaționare cu sine.
🗓 21 februarie | 10:00–17:00
📍 București | participare fizică | grup restrâns
Atelierul se adresează persoanelor interesate de autocunoaștere, claritate emoțională și explorarea relației cu sine, într-un context terapeutic profesionist.
Nu este necesară experiență anterioară de lucru cu visele.
Înscrieri:
- prin email: hello@marianacosenco.ro
- sau direct pe site aici.
Te lași purtat de vise sau alegi să le asculți?
Întrebări frecvente despre vise
Visele sau visurile?
Ambele forme sunt corecte.
În limbajul psihologic și uzual se folosește mai des termenul vise, care se referă la experiențele din timpul somnului.
„Visuri” este folosit atunci când vorbim despre dorințe, planuri sau aspirații conștiente. Spunem „am visuri” când ne referim la ce ne dorim să realizăm, la obiectivele noastre sau la lucruri la care ne gândim ziua, nu la ce trăim în somn.
Ce sunt visele?
Visele sunt procese psihice prin care mintea încearcă să proceseze emoții, experiențe și conflicte care nu au putut fi integrate pe deplin în stare de veghe. Ele funcționează ca un limbaj simbolic al psihicului.
Ce reprezintă visele?
Visele reprezintă încercări ale psihicului de a restabili echilibrul intern. Ele arată ce a fost exclus, reprimat sau neglijat și ce are nevoie de atenție, nu sub forma explicațiilor, ci a imaginilor și emoțiilor.
Ce semnifică visele?
Semnificația unui vis nu este universală. Sensul apare din relația dintre vis, emoțiile trăite în vis și viața persoanei care visează. Un simbol nu are aceeași semnificație pentru toți.
Când se adeveresc visele?
Visele nu „se adeveresc” în sensul că nu prezic exact ce urmează să se întâmple. Ele nu sunt profeții.
Însă uneori par să „știe” ceva dinainte pentru că psihicul nostru observă schimbări interioare pe care mintea rațională încă nu le-a pus în cuvinte.
Somnul și visele – ce legătură există?
Somnul creează condițiile necesare pentru ca visele să apară. Când controlul conștient scade, psihicul are mai multă libertate să lucreze cu emoții, amintiri și conflicte nerezolvate.
Ce sunt visele lucide?
Visele lucide sunt vise în care persoana este conștientă că visează. Ele pot oferi un sentiment de control, însă nu sunt neapărat mai profunde sau mai vindecătoare decât visele obișnuite.
Interpretare vise – funcționează?
Interpretarea rigidă a viselor, bazată pe simboluri fixe, este limitată pentru că presupune că un simbol are același sens pentru toată lumea.
De exemplu, în multe „dicționare de vise” se spune că apa înseamnă emoții, căderea înseamnă pierdere de control sau că dinții înseamnă anxietate. În realitate, aceste semnificații nu funcționează la fel pentru fiecare persoană.
Pentru cineva, apa poate fi liniștitoare și asociată cu vacanța sau libertatea, iar pentru altcineva poate aduce frică, amintiri de pericol sau pierdere.
La fel, un animal din vis poate reprezenta forță pentru o persoană și amenințare pentru alta, în funcție de istoria și experiențele sale.
În terapie, visul nu este „tradus” dintr-o listă de simboluri, ci este explorat în relație cu emoția trăită în vis, cu reacțiile corpului și cu situațiile concrete din viața persoanei. Ne uităm la ce a simțit omul în vis, unde a apărut tensiune sau energie, ce parte din experiența lui actuală seamănă cu acea stare.
Sensul visului apare din acest dialog viu cu propria experiență, nu dintr-o explicație preluată din exterior. De aceea, două persoane pot visa imagini similare, dar sensul lor să fie complet diferit.
Vise interpretare – de ce nu există un sens universal?
Pentru că visele sunt profund personale. Același simbol poate avea sensuri complet diferite pentru oameni diferiți. Sensul real al visului se construiește din interior, nu se preia din exterior.
Sursa imagine de coperta: Freepik